You are here

Chiajna? Doar o haltă

Când eram foarte mic, Chiajna era o haltă în drumul meu anual, făcut cu nasul lipit de geam, către bunicii din nordul Moldovei. Când am crescut puțin, ruinele pe lângă care trecea trenul ce mă ducea din Calafat până „sus” de tot, în Dorohoi, m-au făcut să răsfoiesc istoria. Şi Chiajna a devenit mai mult decât o haltă, a devenit o mânăstire, una blestemată, în care nu s-a oficiat niciodată o slujbă religioasă, o mânăstire în care ciuma a ucis un mitropolit! Trecând mai mult timp şi mai multe cărți prin mâna mea, Chiajna a devenit o doamnă, „doamna Chiajna” a lui Alexandru Odobescu, nepoată a lui Ştefan cel Mare, domniță cu mână de fier şi mamă ca o leoaică!

Prin 1998 însă Chiajna a început să însemne altceva pentru mine, dincolo de arhitectură, de istorie, de timp sau de spațiu. Chiajna a redevenit halta din perioada în care mergeam către bunici. Dar nu mai era „o haltă”!
Era una dintre „haltele” bucuriei alb-albastre dintre Craiova şi Bucureşti, era ultima înainte de „debarcarea” alb-albastră din Gara de Nord. Era locul unde, scoase pe geamurile unde poate îmi lipisem nasul în călătoria anuală către Moldova, fluturau fularele alb-albastre ale miilor de olteni ce plecau să asedieze capitala, vagoane întregi de fanatici ce-şi cântau în drumul lor spre Bucureşti iubirea pentru culori, cu inima bătând mai alert decât ritmul sacadat al roților de tren.

Joi mergem la Chiajna! Din toate colțurile țării mergem la Chiajna, să punem „halta” aceasta pe harta istoriei noastre! Mergem la Chiajna TOȚI, colorăm Chiajna în alb şi albastru, umplem arena micuță şi ucidem Voluntariul cum a ucis ciuma mitropolitul Țării Româneşti între zidurile mânăstirii cea fără nici o slujbă religioasă,azi o ruină!

Joi jucăm NOI la Chiajna, este meciul NOSTRU, al fiecărui suporter al acestei echipe ce pare că a uitat să câştige, al acestei echipe atât de avară în a oferi bucurie fanilor ei în ultimii ani!

Joi uităm de tot, de aşteptări înşelate, de speranțe deşarte, de firme de pază şi gaze, de rotari şi şumudici, de strategii falimentare şi alegeri neinspirate, joi ne luăm steagurile, fularele, ne luăm cu noi copiii şi plecăm la Chiajna, umplem micuța arenă, tragem puternic aer în piept şi cântăm TOȚI TOT MECIUL, cu Sezione, cu Sofian şi tot North Lions-ul, cu Nord Oltenia, cu Utopia şi cu Vechiul Spirit Ultras!

Dacă există motiv pentru care lipseşti de la acest meci, acela este unul singur: ai avut impresia mereu că eşti suporterul Ştiinței!

Joi ne vedem la Chiajna, la 20:30!

Vom fi la 60 de kilometri de Ploieşti şi la 90 de minute de o finală pe care o aşteptăm de 17 ani, de o finală pe care o vom câştiga!

Pentru că această Chiajnă trebuie să rămână ceea ce era pe vremea în care treceam eu pe acolo cu nasul lipit de geamul trenului: o haltă!

O haltă a Universității Craiova în drumul ei către cucerirea celei de-a şaptea Cupe!




Related posts

2 Thoughts to “Chiajna? Doar o haltă”

  1. iwoody

    Bravo! Schimba clasamentul cu fecsebeeeh de pe primul loc din dreapta sus, rogu-te.

    1. dorin

      Din pacate scriptul folosit calculeaza locul in clasament dupa numarul de puncte si apoi dupa golaveraj. Ca sa iti fac pe plac, am pus un punct in plus Viitorului 🙂

Lăsați un comentariu

Vă mulțumim !

twelve − 2 =