You are here

Dacă Mulțescu

Filozofia lui Mulțescu

Dintre toate postările suporterilor Craiovei, pe care le citesc regulat, cel mai mult mă amuza cele care critică tactica, alegerile jucatorilor, schimbările, și în general, competențele fotbalistice ale lui Mulțescu. Acestea sunt, de departe, cele mai multe, căci aproape fiecare suporter oltean consideră că știe mai mult fotbal decât cel mai vechi antrenor încă activ în fotbalul românesc.

Nu și eu. Pentru mine, Mulțescu este un filosof al fotbalului, un cunoscător, un om care traiește pentru fotbal și din fotbal, mănâncă fotbal pe pâine și visează noaptea fotbal. Nu în asta constă slabiciunea lui, nici pe departe.

Ca orice visator filozof care se simte minunat în lumea ideilor și a conceptelor abstracte, el are o problemă atunci când lucrează cu oameni. Frumusețea ideilor lui, a conceptelor lui fotbalistice, crează la început entuziasm celor din jur: conducătorilor clubului, jucătorilor, suporterilor. Poate ar fi bun să scrie o carte despre fotbal. Dar, în viața reală, trebuie să te confrunți cu jucătorii și cu conducerea și inevitabil ai nevoie de abilități umane care n-au de a face cu fotbalul.

In viața reală sunt fotbaliștii cei care trebuie să pună în practică minunatele idei și concepte ale antrenorului și invariabil, Mulțescu sfârșește prin a-i sacrifica pe primii. Pentru ca întotdeauna Mulțescu își iubește ideile mai mult decât pe cei care trebuie să le materializeze.

Intre ideile lui și un mare jucător, Lucescu va renunța cu umilință la primele, pentru ca el știe că un jucator îi poate câștiga de unul singur un meci, ideile lui, oricât de bune, nu.

Problema lui Mulțescu

Problema lui Mulțescu, ca și a oricărui om ce petrece prea mult timp în lumea propriilor idei, este pierderea contacului cu realitatea înconjurătoare. Și-atunci Mulțescu își construiește o realitate paralelă.

Sub Mulțescu, Craiova a devenit campiona scuzelor, performanta absolută a justificărilor, recordmena alibiurilor. Nicăieri n-am auzit din gura unui antrenor mai des folosit inutila construcție ce începe cu dacă, urmată de o iluzorie și ipotetică realitate.

Dacă aveam 4 sau 5 la 0 la pauză, alta era soarta meciului cu Steaua.

Și tot așa: dacă jucătorii, dacă arbitrul, dacă programul, dacă subțirimea lotului, dacă baba avea un bou, dacă, dacă, dacă….

Văicărelile obișnuite ale unui om incapabil să-și asume nimic din ce i se întamplă în viață. Săracul dacă, n-are desigur nici o vină și nu trebuie  eliminat din vocabular doar pentru că este abuzat de Mulțescu.

Dacă poate fi utilizat și în construcții raționale.

Dacă Mulțescu și-ar fi iubit la fel de mult întreaga echipă, cum își iubește propriul băiat, ar fi știut și s-ar fi străduit să-și țină toți jucătorii aproape. Apoi, dacă  😉 nu și-ar fi adus băiatul cu el în club, făcând ca jumătate din neamul lui să depindă de banii lui Rotaru, ar fi fost mai puțin vulnerabil în fața conducerii. Dacă n-ar fi fost slab în fața conducerii, s-ar fi opus plecării lui Vatajelu. Dacă și-ar fi asumat responsabilitatea, nu ar fi dat vina pe Rocha sau Acka – care nici n-au jucat – pentru eșecul cu Dinamo de dinainte de play off (și pe un jucător sau altul după fiecare eșec).

Dacă  😉 n-ar avea prostul obicei de a da vina pe jucători, n-ar fi oferit conducerii justificarea de a rezilia contractele cu aproape jumătate dintre titularii care l-au dus sus în clasament.

Dacă  😉 n-ar fi acceptat sa piarda patru jucatori, nu mai exista “subtirimea lotului”.

Dacă  😉 n-ar fi permis conducerii să-i mențină obiectivul lupta pentru podium după ce i-a decimat lotul, suporterii s-ar fi îndreptat împotriva conducerii și nu a lui pentru toate eșecurile care au urmat.

Și, revenind din nou într-o ipotetică realitate, dacă 😐 n-ar fi făcut toate astea, atunci n-ar fi acceptat eșecul ca optiune acceptabilă în viață și, poate, ar fi încetat să mai fie un loser de profesie.

Fiind un loser, sfârșeste ca un loser: nici jucătorii, nici conducătorii, nici publicul nu mai vrea să-i stea alături. Nu pentru că toți aceștia n-ar avea partea lor de vină în eșecul Craiovei lui Mulțescu, ci pentru că, alaturi de un loser, există riscul ca și ei să fie luați ca atare.




Related posts

2 Thoughts to “Dacă Mulțescu”

  1. df

    Lucrurile nu stau asa . CSUC nu a avut si nu are jucatori pentru a ajunge pe podium.
    Totul pleaca de la lipsa de capital, acesta este motivul pentru care jucatorii au plecat sau altii nu au fost adusi. Nu are nicio vina capitala, Multescu.

  2. stefan

    Si ma repet pt a nu stiu cata oara, nu era Nea Multumescu antrenor, zaceam pe locul 10. Voi aveti pasiune doar cand castiga echipa, nu stiti sa o incurajati cand este cazuta.

Lăsați un comentariu

Vă mulțumim !