De ce a ratat Ilie Balaci Campionatul European 1984

În aceste zile, numele lui Ilie Balaci este pe buzele tuturor. Majoritatea evocă momente de glorie ale Minunii Blonde, însă foarte puțini se întreabă care este de fapt misterul neselecționării lui Ilie Balaci pentru turneul final al Campionatului European din 1984, la a cărui calificare contribuise din plin.

Ilie Balaci nu mai este să ne poată confirma versiunea, dar, în orice caz, asupra presupusului conflict pe care l-ar fi avut cu Mircea Lucescu, ambii au păstrat mereu discreția. Balaci era în plină ascensiune fotbalistică. Fusese desemnat de două ori consecutiv cel mai bun jucător al țării, în 1981 și 1982.

Era om de bază în linia mediană a Craiovei Maxima și a naționalei, driblingurile și pasele sale fiind apanajul unui veritabil virtuoz al balonului rotund.

Mircea Lucescu, creatorul marii echipe a Corvinului Hunedoara, venise la doar 36 de ani ca antrenor principal la națională, deși încă mai juca la echipa de lângă furnale. Într-o seară de 11 iulie 1983, la Paris, România învingea puternica echipă braziliană de club Botafogo Rio de Janeiro, cu 1-0. Era epoca în care fotbalul românesc avea contacte foarte dese cu sud-americanii.

Balaci le-a înnodat picioarele fundașilor brazilieni, terminând cu o statistică record de driblinguri. Acest fapt se pare că nu a fost pe placul lui Il Luce, care i-a reproșat vedetei craiovene că a jucat pentru propriul eu, nu pentru echipă. Conflictul se pare că s-a terminat cu bruscarea lui Lucescu de către zvăpăiatul Balaci.

Lucescu se pare că nu a uitat acest afront și, ajutat de grava accidentare la menisc a lui Balaci, îl scoate pe acesta din circuitul primei reprezentative. La ancheta de final de an 1983, ziarul Sportul îl plasează pe Balaci pe un neverosimil loc 16 în clasamentul celor mai buni fotbaliști români. Lucescu avea relații atât de bune cu jurnaliștii încât a făcut posibil un astfel de clasament în care, culmea ironiei, chiar reprezentanții Universității Craiova (Constantin Stroe și Constantin Oțet) l-au exclus pe Balaci din primii 5. Și asta în condițiile în care 1983 pentru Balaci fusese mai productiv decât 1981 sau 1982.

Același Lucescu va încerca să refacă, într-un fel, cariera lui Balaci, aducându-l la Dinamo în 1986, echipă cu care va câștiga Cupa României, după o finală 1-0 cu Steaua. Ultimul meci al lui Balaci la națională, 4-0 cu Austria în campania pentru Euro 1988, coincide cu ultimul meci al lui Lucescu pe banca tricolorilor. În tandem cu Emerich Jenei, Mircea Lucescu nu a rezistat așa că s-a mulțumit doar cu Dinamo.

Misterul absenței lui Balaci de la Campionatul European din 1984, unde România s-a clasat pe locul 7, este cel puțin la fel de mare precum pățania lui Dobrin care la Campionatul Mondial din Mexic 1970 nu a bifat niciun minut, deși a fost acolo. Ce coincidență, ambii aveau, în culmea gloriei, numărul 8 pe tricou…

Related posts

Lăsați un comentariu

Vă mulțumim !

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.